Statuia din Ciacova          O R A S U L   C I A C O V A

  SCURT ISTORIC

 

 

Localitatea Ciacova este situata in sud-vestul judetului Timis, la cca 30 km sud de Timisoara,   existenta sa datand din anul 1335 desi in cronica familiei Csak aflata la biserica sarba se mentioneaza anul 1223 ca localitate aflata in proprietatea familiei Csak.

Etimologic, toponimul Ciacova isi are obarsia din adaugarea la numele posesorului locurilor a cuvantului maghiar Varos–Csakvaros, ceea ce in limba romana inseamna orasul lui CSAKY, sau orasul Csaky.  Cuvantul maghiar Varos a intrat chiar in fondul principal al limbii romane, in forma de oras.

In anii 1390-1394 aici s-a ridicat o cetate care a fost inconjurata de o retea de canale de apa (Timisul) , facand-o greu de cucerit. Aceasta cetate a fost luata de regele Sigismund in anul 1395, cedand familiei Csak, o cetate in Bihor, astfel cetatea CIACOVEI devenind cetate regala.Cula din Ciacova

In 1552 cetatea fost ocupata de turci, ei construind in acea perioada multe turnuri de aparare in jurul ei. In urma pacii de la Carlovitz din 1860 s-a impus daramarea cetatii, fapt executat de contele Oettingen, in urma careia a supravietuit doar turnul de veghe, numit de catre localnici Cula, care sta drept marturie acestei asezari.

In 1718 dupa pacea de la Pasarowitz, localitatea Ciacova, ca de altfel tot Banatul a trecut sub administrarea Casei AUSTRIA . Conform lucrarii lui J.J.Ehrler in  aceasta perioada a fost ridicata la rangul de district, avand in componenta sa  4 cercuri care la randul lor aveau in componenta sa 67 de localitati din care: 46 cu populatie romana, 6 cu populatie sarba , 1 cu populatie germana, 13 cu populatie romana–sarba, 1 cu populatie romana-sarba–germana, aceasta fiind Ciacova.

Unele din localitatile care au apartinut de districtul Ciacova, astazi sunt orase: Buzias si Deta, altele sunt in Serbia -  Konak, Veliki Gai, iar altele au devenit comune: Jebel, Foieni, Sanmartinul Sarbesc, Giera. In aceste localitati au trait 38572 de suflete, ele ocupandu-se in principal cu agricultura, cresterea animalelor si lucrul in mici ateliere mestesugaresti.

In anul 1739 localitatea CIACOVA  pe strada care astazi ii poarta numele, la casa cu numarul 11, a vazut lumina marele iluminist si prozator sarb Dositei Obradovici.

Odata cu trecerea localitatii sub administrarea Casei de Austria au avut loc progrese din      punct e vedere a pregatirii profesionale si a ridicarii nivelului de trai, prin folosirea de noi tehnologii de lucru si de organizare. Astfel inca din 1719 generalul Mercy dispune plantarea duzilor pe pamanturile uscate din zona Ciacovei, acest lucru ducand la cresterea viermilor de matase si la construirea unei filaturi la Ciacova.Tot in aceasta perioada se infiinteaza si cooperativa de lapte care functioneaza cu rezultate foarte bune, astfel ca in anul 1891 in cadrul unei expozitii concurs la Timisoara, printre produsele premiate s-a aflat si cazul Ementhal si vacile de rasa prezentate de Scoala Agricola din Ciacova.

Printre sarcinile care stateau in fata Scolii de Agricultura de la Ciacova infiintata in 1886 cu 30 de elevi si 4 cadre didactice se afla si pregatirea elevilor pentru conducerea muncilor agricole pe marile domenii, precum si raspandirea unor metode moderne de gospodarire in satele invecinate . Dupa anul 1895, Scoala de la Ciacova a primit din partea statului o suprafata de 296 de iugare de pamant destinata in special cresterii taurinelor de rasa ducand la redresarea cresterii animalelor de rasa din Banat.

In anul 1869 in Ciacova “ Prima Casa de Pastrare din Ciacova “ care in 1876 s-a transformat in societate pe actiuni. Printre membrii fondatori romani, sarbi, germani si maghiari, iar in 1906 s-a infiintat Banca Ciacovana SA , unde printre fondatori ,pe langa intelectualitatea localitatii gasim si proprietarii unor gospodarii taranesti . Dintre acestia Breban Gheorghe din Ghilad, , fratii Nica si Costa Diminescu , Ion Pinciu , Ion Gruescu, Nicolae Uzum din Ciacova.

Din anul 1890 localitatea face parte din comitatul Timis-Ciacova, fiind resedinta de district, iar din anul 1921 face parte din judetul Timis –Torontal , fiind resedinta de plasa pana in 1935.

Localitatile apartinatoare orasului Ciacova sunt: CEBZA, MACEDONIA, PETROMAN, OBAD.

 

CEBZA

 

Localitate din judetul Timis-Torontal, plasa Ciacova, se afla situata pe ses in apropierea raului Timis. Avea 1386 de locuitori romani-ortodocsi, numarul caselor fiind de 323, iar hotarul avea o suprafata de 7687 iugare.

Biserica a fost zidita la 1880, iar bisericuta numita MANASTIRE din cimitirul localitatii dateaza din secolul al XVI-lea. Se semnalau : casa nationala, reuniune de cantari, cooperativa de credit si o societate a pompierilor voluntari. Judecatoria, oficiul postal si gara erau la Ciacova.

Biserica ortodoxa romana zisa si Manastire, era una dintre cele mai vechi si reprezenta o particularitate prin faptul ca era acoperita cu sindrila, avea o lungime neobisnuita, iar turnul era redus la un modest suport de clopote.

Dupa traditie, inainte de a fi existat biserica, in mijlocul codrului ce se intindea pe aceste locuri, se gasea un izvor facator de minuni. Constatandu-se puterea tamaduitoare a acestuia, niste calugari au zidit biserica astfel ca izvorul sa fie cuprins de altar. Cert este ca si astazi, apa acestui izvor este considerata facatoare de minuni, dovada numeroaselor cazuri de vindecare fiind carjele care se pastreaza in podul bisericii, lasate de cei care au plecat vindecati.

 

MACEDONIA

 

In judetul Timis-Torontal, plasa Ciacova asezare ses, intre raurile Timisul Vechi si Nou, avea 926 locuitori si un hotar de 5151 iugare. Locuitorii erau romani de religie ortodoxa. Biserica a fost zidita la 1813. Se semnalau : scoala primara, cor barbatesc.

                Localitatea a fost intemeiata de familia Maczedonia si apare in evidentele papale de dijma de la 1332-1337, sub numele de Machadonia. La 1465 avea 50 de case si se afla in proprietatea lui Ladislau Doczy. La 1779 se alipeste judetului Torontal. Se spune ca la 1887 intreaga localitate a fost inundata, locuitorii neputand circula decat cu luntrea.

 

PETROMAN

 

In judetul Timis-Torontal, plasa Ciacova, avea 1309 locuitori, 360 de case si un hotar de 6781 iugare. Locuitori erau romani ortodocsi si o mica parte greco-catolici. Biserica ortodoxa a fost zidita in secolul al XVII-lea, iar cea greco-catolica dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX - lea. Se semnalau : scoala primara, cor barbatesc, biblioteca scolara si o moara cu instalatie electrica. Oficiul postal si gara se aflau la Ciacova, la 4 km distanta.

Este amintita pentru prima oara in evidentele papale de dijma de la 1332-1337 sub numele de Petrec si Petri. In conscrierile camerale din 1717 figura cu 60 de case. La 1807 apartinea districtului Ciacova.

 

OBAD

 

Localitate situata in fosta plasa Ciacova, resedinta de comuna, avea 952 de familii si un hotar de 3.119 iugare. Locuitorii erau in majoritate romani, restul germani, maghiari si sarbi. Biserica ortodoxa a fost zidita in 1983, iar romano-catolicii aveau casa de rugaciune. Functionau scoala primara, scoala confesionala ortodoxa si cor barbatesc.

Localitatea este mentionata pentru prima oara in registrul dijmelor papale cu numele de HUHAD, HUNUD, OHOD.

In secolele XV-XVI-lea a fost ridicata o cetate fortificata, OHAB, care s-a mentinut si in timpul dominatiei turcesti.

In 1717 localitatea era consemnata cu 60 de case, sub numele de OBADIE, apartinand districtului Ciacova, ca mai apoi sub dominatie maghiara, sa apartina de comitatul Timis. Dupa 1860 in localitate au fost colonizate familii germane.

La 1890 apartinea de plasa Ciacova, ca resedinta de comuna cu 915 locuitori. La 1921 localitatea era cuprinsa in judetul Timis-Torontal. Populatia a crescut usor de-a lungul timpului, ca dupa 1950 sa scada spre 700 de locuitori.

 

CIACOVA – ASEZARE GEOGRAFICA SI CADRUL NATURAL

 
          Teritoriul localitatii Ciacova se incadreaza in Campia Banatului, subdiviziune a marii unitati morfologice cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de Campia de Vest. Apartine campiei joase a Timisului, care reprezinta una din zonele cele mai depresionare din Banat, caracteristica importanta fiind planeitatea zonei si respectiv a teritoriului intravilan.

Coordonatele geografice ale Ciacovei, dupa atlasul HAACK sunt 45,31 latitudine nordica si 21,09 longitudine estica. Altitudinea localitatii este de 83 m deasupra nivelului marii, fiind asezata pe malul stang al Timisului de odinioara, astazi Timisul mort.

 

CLIMA

 

Pentru caracterizarea conditiilor climatice a teritoriului localitatii Ciacova se folosesc datele inregistrate la statia meteorologica Banloc, situata la circa 13 km de localitate si unele la statia Timisoara, situata la circa 32 km. Temperatura medie anuala este 10,7 grade C. Temperatura maxima absoluta s-a inregistrat in august 1961 si a fost de 38, 1 grade C, temperatura minima absoluta in ianuarie 1963 si a fost –31,8 grade C.

Brumele timpurii de toamna apar la mijlocul lunii octombrie, mai rar in septembrie, iar brumele tarzii de primavara apar in luna aprilie, foarte rar in luna mai.

Regimul pluviometric se prezinta astfel :

-  precipitatii anuale – 604,5mm

Cele mai multe precipitatii medii lunare se inregistreaza in luna iunie, respectiv la inceputul verii, iar cele mai scazute precipitatii medii lunare se inregistreaza in ianuarie , respectiv iarna .

Vanturile cele mai frecvente sunt cele care bat din nord si est, iar cea mai mare intensitate o au cele din sud si nord.

 

                                  CARACTERISTICI GEOTEHNICE

 

Orasul Ciacova este unitatea administrativ-teritoriala expusa producerii unor fenomene naturale de tip tectonic. Efectele tectonice sunt periculoase, fiind echivalente pe scara Richter, cu gradul maxim posibil „8” ceea ce este foarte periculos. Din punct de vedere seismic, localitatea Ciacova si satele apartinatoare se incadreaza intr-o zona seismica cu coeficientul seismic KS= 0,20 de intesitate seismica.

 

HIDROLOGIA

 

Teritoriul localitatii Ciacova face parte din bazinul hidrografic al raului Timis, bazinul Timisului Mort si Lunca –Birda. Acesta are un curs de apa permanent cu unele fluctuatii in functie de regimul de precipitatii. Raul Timis curge in partea de vest a teritoriului construind hotarul natural al Ciacovei.

Timisul mort strabate teritoriul de la nord la sud-vest, el nefiind canalizat, dar fara a se revarsa decat in cadrul unor mari viituri de apa. Lunca Birda strabate teritoriul localitatii Ciacova dinspre nord-est spre sud, sud-vest fiind un canal al raului Timis. Canalizarea acesteia a inceput inca acum 200 de ani in urma, avand rol de desecare a intregii zone. Reteaua de canale de desecare continua si in prezent cu o serie destul de deasa de canale executate pe formele microdepresionare ale reliefului, cat si pe unele cursuri de apa parasite, scotandu-le practic de sub influenta excesului de umiditate.

Teritoriul localitatii Ciacova este situat in campia de subsidenta fluvio-lacustra a Tisei  districtul campiei Timisului. Situata pe o linie de maxima scufundare, campia are un aspect tipic de subsidenta cu intense divagari si rataciri a apelor, cu numeroase meandre si dese inmlastiniri.

In prezent teritoriul este scos aproape complet de sub influentele inmlastinirii, datorita interventiei omului si ca urmare, nu mai au loc procese de spalare, transport si acumulare a materialului de sol. Energia reliefului este relativ mica, cuprinsa intre 0-5 m, iar altitudinile extreme sunt cuprinse intre 80-85 m.

Altitudinal, teritoriul studiat urca usor pe directia vest-sud-vest, in partea vestica a teritoriului localitatii Ciacova pe o distanta de cativa zeci de metri, se face trecerea de la campia de subsidenta fluvio-lacustra la campia piemontana. Aceasta trecere, pe o lungime de circa 200 m este destul de clara.

Privit in ansamblu, relieful apare ca o intindere plana, dar luat separat microrelieful ne apare destul de framantat, cu schimbari de la forme pozitive la forme negative pe o distanta mica, uneori la cativa metri. Astfel apar si solurile pe aceste terenuri cu variatii destul de dese si cu o mare diversitate.

 

SOLURILE si VEGETATIA

 

Solurile identificate in cadrul teritoriului localitatii Ciacova sunt rezultatul actiunii conjugate a factorilor pedogenetici din aceasta zona. Cei mai importanti sunt : relieful, clima, roca si apa freatica. La acestea se mai adauga factorul antropic din ultimii 200 de ani, care a constat din executarea unor lucrari de imbunatatiri funciare.

In conditii de silvostepa, la limita cu silvostepa semiumeda, cu precipitatii medii anuale de 604,7 mm, temperatura medie anuala de 10,7 grade C, sub o vegetatie ierboasa, procesele de solidificare s-au caracterizat printr-o bioacumulare humicocalcica, care a dus la formarea tipului zonal de cernoziom.

Datorita rocii mame si a apei freatice bogate in saruri cat si a nivelului freatic destul de ridicat aceste soluri au suferit procese de saraturare si de gleificare. In aceleasi conditii de clima , pe forme negative ale terenului, unde si textura este mai fina, apa freatica a influentat mai puternic procesul de gleizare si ca rezultat al acestora au aparut lacovistile si solurile gleice.

Caracteristica zonei studiate este vegetatia de silvostepa la limita cu stepa semiuda, in care predomina vegetatia ierboasa specifica campiei joase, umede. Vegetatia spontana ierboasa este dominata de grupuri mezofile si halofile in portiunile de teren cu saraturi.

Plantele de cultura gasesc conditii bune de crestere si dezvoltare cu o varietate mare de culturi de cereale, plante tehnice, furajere, leguminoase ,legumicole si medicinale.

Productii bune se obtin la grau,porumb, orz, sfecla, lucerna, trifoi, soia, rosii,vinete, ardei, musetel, menta, levantica.

 

Raul TIMIS

 

Raul Timis este cea mai importanta apa curgatoare a Banatului. Timisul izvoraste din masivul Semenic si se varsa in Dunare. Deplasarea lui este paralela cu canalul Bega care isi are obarsia din muntii Poiana Rusca si se varsa in Tisa. Paralelismul celor doua rauri se pastreaza numai pentru zona inalta de munti si dealuri. Cand ajung in campie cele doua rauri formeaza o lunca comuna. In decursul vremii s-au construit doua canale de legatura : unul lung de 11 km, iar al doilea lung de 5 km ce leaga Bega de Timis si are rol de descarcator, in sensul ca abate apele din Bega si le varsa in Timis, atunci cand pe Bega se produc viituri primejdioase, in acest chip atat la Timisoara cat si campiile din lungul Timisului sunt ferite de inudatii.

La jumatatea secolului trecut s-au executat dese lucrari de indiguire. Ultima viitura a avut loc in anul 1912, an extrem de ploios, cand Timisul s-a revarsat, depasind digurile cu un metru, unde in localitatea Cebza a rupt digul. Au fost rupte poduri, caile ferate au fost distruse pe multi km, au fost impotmolite numeroase turme de oi, iar victimele omenesti au trecut de 100. Raul Timis in dreptul localitatii Cebza se afla la 200 km de izvorul acestuia.

 

FONDUL SILVIC

 

Pe raza satului Macedonia exista o suprafata de 300 ha padure. Aceasta se afla in administratia Inspectoratului Silvic Timisoara. Padurea nu face obiectul unei exploatari intensive, singurele taieri de arbori sunt cele facute pentru intretinerea padurii. Padurea se afla in limitroful raului Timis la o distanta de 8 km de satul Cebza. Dintre speciile care se afla in padure se amintesc stejarul, fagul si carpenul. Restul sunt specii in numar redus (tei, salcam).

 

APELE GEOTERMALE CEBZA

 

In partea de vest a tarii, datele geologice au pus de mult in evidenta existenta apelor geotermale, dar numarul redus al forajelor, restrange cunoasterea lor.

In anul 1962 a aparut in localitatea Cebza un fenomen neobisnuit pentru locuitorii satului. Desi era iarna spre primavara, la marginea satului intr-un sant a aparut apa calda cateva luni. Dupa 1965 au inceput studii mai intense si ulterior s-au executat multe foraje care au pus in evidenta existenta apelor geotermale in toata campia de vest. S-a considerat ca exploatarea apelor geotermale este cea mai rentabila la adancimea de 2000 m, deoarece forajul nu este prea adanc, debitul se mentine la 30 l/s, iar temperatura este de 90 grade C.

Deoarece apele acestea pot avea utilizari din cele mai diferite, ea ramane o sursa de energie si combustibil atunci cand fizionomia localitatii ar fi alta decat cea de azi; reprezinta o bogatie naturala care ar influenta traiul si bunastarea localitatii.

 

ORASUL CIACOVA

                                                                    ANALIZA LOCALA- ANALIZA SWOT

 

Orasul Ciacova este unitatea administrativ-teritoriala de baza, situata la 32 km de municipiul Timisoara,  care reuneste populatia rurala reunita prin comunitate, de interese si traditii. Orasul Ciacova este situat in partea de sud-vest a judetului Timis, in apropierea frontierei cu Iugoslavia.Teritoriul administrativ se invecineaza astfel :

-NORD- teritoriul administrativ al comunelor PECIU NOU si SAG

-SUD- teritoriul administrativ al comunelor GIERA, BANLOC, si teritoriul administrativ al orasului Deta

-EST- teritoriul administrativ al comunelor JEBEL si VOITEG

-VEST-teritoriul administrativ al comunelor FOIENI si GIULVAZ

 

Din componenta orasului fac parte localitatile : CEBZA, MACEDONIA, OBAD, PETROMAN.

 

                                    POPULATIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE

        Comparativ cu celelalate orase ale judetului Timis se poate constata o scadere mai accentuata a populatiei pana in anul 1956, dupa care se inregistreaza o crestere pana in anul 1993. Una  din cauzele importante ale scaderii numarului de locuitori este  inregistrarea unui spor natural negativ , specific de altfel si altor localitati . Degradarea factorilor de crestere a populatiei, necooperarea intre diverse grupari active (administratia publica locala, asociatii, grupuri de interese) din diferitele localitati apartinatoare reprezinta disfunctionalitati in acesta zona.

La recensamantul din   2002 populatia orasului Ciacova era de 5297 de locuitori.  Defalcat  pe localitati se prezinta astfel :

 

Localitatea

Populatie stabila

Procent

CIACOVA

2752

0.52

CEBZA

743

0.14

PETROMAN

735

0.14

OBAD

597

0.11

MACEDONIA

470

0.09

TOTAL

5297

100

 

Localitatea Ciacova este o zona de interferenta a mai multor etnii, limbi, obiceiuri si culturi. Aici s-a creat un specific local, o stare de toleranta si intelegere, ce nu se regasesc in multe alte zone multietnice , caracteristica ce apropie orasul Ciacova de europenitate.

Structura populatiei pe nationalitati:

 

Localitatea/

etnia

Ciacova

Cebza

Macedonia

Obad

Petroman

Total

oras

Procente

ROMANA

2005

711

414

586

695

4411

83,27%

MAGHIARA

383

11

2

6

6

408

7,70 %

RROMA

145

15

51

0

28

239

4,51%

GERMANA

124

1

1

3

4

133

2,51%

SARBA

75

5

1

1

2

84

1,59%

UCRAINEANA

14

0

0

1

0

15

0,28%

SLOVACA

2

0

0

0

0

2

0,04%

RUSA

1

0

1

0

0

2

0,04%

BULGARA

0

0

0

0

0

0

0,00%

CEHA

1

0

0

0

0

1

0,02%

CROATA

1

0

0

0

0

1

0,02%

CEANGAU

1

0

0

0

0

1

0,02%

TOTAL

2752

743

470

597

735

5297

100%

 

Statistic, pe sexe, 47,6% din total reprezinta barbatii, iar 52,4 % femeile. Pe grupe mari de varsta situatia se prezinta astfel:

o                     0-19 ani- 31,5%

o                     20-57,62 ani-44,9%

o                     Peste 57,62 ani-23,6%

Din punct de vedere al nationalitatii, domina populatia de origina romana care convietuieste  in deplina armonie cu celelalte etnii: maghiari, germani, sarbi, rromi.

Analizand procesul de imbatranire a populatiei prin intermediul indicelui de vitalitate demografica, se constata ca acesta se manifesta in special la sate si este generat de migrarea tineretului  spre mediul urban , producand astfel o scadere a potentialului demografic.

Fondul de locuit existent in localitatea Ciacova este repartizat in 874 cladiri cu 968 apartamente. Starea generala a fondului de locuit se apreciaza ca fiind mediocra. Se considera ca cca. 60% din cladirile de locuit sunt realizate din materiale nedurabile, prezentand un grad avansat de uzura. Din totalul cladirilor de locuit , cca. 90% sunt case cu regim de inaltime parter. Cutremurul din 2 decembrie a afectat puternic fondul construit, in urma acestuia fiind necesare lucrari de consolidare si reparatii capitale. Zona centrala, zona protejata cu valoare arhitectural-urbanistica ( respectiv cladirile ce marginesc piata centrala a localitatii Ciacova pe laturile nord, sud-vest si sud) a fost puternic afectata de cutremur, restaurarile, consolidarile si reparatiile fiind in curs.

 

DOTAREA INFRASTRUCTURALA

 

Orasul Ciacova dispune de un potential infrastructural bogat si variat, el fiind o parghie de prima importanta pentru dezvoltarea tuturor sectoarelor economice. Starea actuala modesta a infrastructurii constituie,  insa, o frana in calea dezvoltarii economice durabile si performante.

 

 TRANSPORTURI RUTIERE

 

Accesul in localitatea de resedinta Ciacova – este asigurat pe drumul judetean  DJ 693 B in lungime de 9 km, care face legatura cu soseaua europeana E 70 care intra in tara dinspre Serbia pe la punctul de frontiera Moravita, si face legatura prin Timisoara cu sudul tarii si cu capitala Bucuresti.

 Cele patru sate sunt legate de localitatea de resedinta prin drumuri comunale, astfel fiind asigurat un anumit grad de accesibilitate datorita existentei acestora. Distantele intre localitatea de resedinta si satele componente sunt :

 

-Ciacova –Cebza = 7 km pe DJ 693B

-Ciacova-Macedonia= 7 km pe DC 196

-Ciacova-Obad= 3 km pe DC 197

-Ciacova-Petroman= 4km pe DC 195

 

Trama stradala a localitatii resedinta Ciacova este alcatuita din strazi de categoria a III-a si a IV-a care insumeaza o lungime de 114,4 km. Trama stradala este in general radial-concentric, cu strazi care converg catre nucleul central, situat in partea nord-vestica a localitatii. Traficul interior se desfasoara intre diferitele zone interioare ale localitatii, are o intensitate medie si este generat de circulatia autovehiculelor de calatori si marfa.

Din punct de vedere al calitatii, se poate spune ca starea drumurilor nu se ridica la standardele europene. Reducerea constanta, in ultimul deceniu si in primii ani ai perioadei de tranzitie, a volumului de investitii alocate pentru intretinerea, construirea si modernizarea drumurilor, a condus la deprecierea continua a acestora. La aceasta stare a contribuit si traficul greu pe drumuri nepregatite pentru astfel de solicitari.

Intre localitatea Ciacova si satele apartinatoare sunt asigurate serviciile de  transport public. Transportul rutier al calatorilor este realizat   cu ajutorul  autobuzelor din Ciacova, in satele Cebza, Petroman, Macedonia, Obad,  si in comuna Ghilad, acestea efectuand si curse in municipiul Timisoara.

 

TRANSPORTURI  FEROVIARE

 

Teritoriul orasului Ciacova este deservit de trei linii de cale ferata :

·         TIMISOARA-JEBEL-STAMORA MORAVITA- principala

·         JEBEL-CIACOVA-GIERA- secundara

·         TIMISOARA-PECIU NOU-CRUCENI-secundara

Teritoriul localitatii este strabatut, pe un traseu de la nord la sud, de linia secundara JEBEL-CIACOVA-GIERA.

Localitatile orasului Ciacova sunt avantajate din punct de vedere al posibilitatilor de transport pe CFR. Pe teritoriul  localitatii exista :

·         Statia CFR CIACOVA –deschisa atat pentru traficul de calatori, cat si pentru cel de marfa

·         Halta CFR TARGU-CIACOVA deschisa pentru traficul de calatori, bagaje si mesagerii

·         Halta CFR OBAD deschisa numai pentru calatori

·         Halta CFR CEBZA deschisa numai pentru calatori

Rezulta ca localitatile Ciacova, Cebza,  si Obad sunt deservite de statii proprii.

Localitatea Cebza are de asemenea acces atat la statia CFR CIACOVA, cat si la halta GIULVAZ, pe DJ 693 B, la distanta de cca 6 km de fiecare din ele.

Localitatile PETROMAN si MACEDONIA  sunt deservite de catre statia CFR CIACOVA la care au acces prin drumuri comunale.

Legaturile feroviare intre principalele localitati sunt mult afectate de neajunsurile inregistrate in acest domeniu, printre care se pot enumera: slaba calitate a serviciilor SNCFR, conditii de calatorie improprii in cazul transporturilor de persoane, intarzieri fata de orar, material rulant si cai de rulare neintretinute corespunzator, viteza de circulatie redusa a trenurilor etc.

 

TELECOMUNICATIILE

 

Datorita expansiunii tehnicii avansate, se constata un progres in dezvoltarea legaturilor de telecomunicatii. Lungimea retelelor telefonice in localitate este de 6,4 km din care 6,2 km sunt aeriene.

 Dar desi media posturilor telefonice la 1000 locuitori este satisfacatoare, s-au creat disparitati datorita politicii de dezvoltare a retelei telefonice urbane, mai productiva din punct de vedere al incasarilor. S-a constatat ca satele apartinatoare nu beneficiaza decat in mica masura de sisteme alternative de asigurare a unor comunicatii cu localitatea de resedinta.

In localitatea Ciacova si in satele apartinatoare, firma EUROCABL SRL a introdus televiziunea prin cablu.

 

ALIMENTAREA CU ENERGIE  ELECTRICA

 

Din punct de vedere al energiei electrice, localitatea Ciacova apartine de Filiala de Retele Electrice Timisoara. Alimentarea cu energie electrica a localitatii se face din statia de110/220 Kv Ghilad. Pe teritoriul localitatii sunt 12 posturi de transformare aeriene in carcate cca.80% din capacitatea nominala. Traseul retelelor de medie tensiune precum si amplasamentele posturilor de transformare sunt prezentate in plansa de specialitate.

Deoarece la nivelul anului 2001 in localitatea analizata erau 894 gospodarii individuale si avand in vedere un consum static obtinut de la furnizorul Renel de cca. 250 kwh/luna rezulta un consum de energie electrica estimat de 2650Mwh/an.

Reteaua de medie tensiune pe teritoriul localitatii are o lungime de cca. 8,5 km si este realizata pe stalpi de beton armat.

Liniile electrice de distributie de joasa tensiune (0,4kv) au o lungime de cca 20 km pe teritoriul localitatii, ele satisfacand necesitatile energetice actuale.

Iluminatul public pe strazile localitatii este de tip incandescent si cu becuri cu vapori de mercur.

 

ALIMENTARE CU APA

 

In prezent localitatea Ciacova dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, 90% din populatie (900 de gospodarii) fiind racordata la retea, ea prezentand o uzura fizica si morala avansata. Alimentarea cu apa se asigura din surse subterane, pentru consumatorii mici si din surse de suprafata, pentru celelalte categorii. Alimentarea cu apa  ridica inca probleme de extindere a capacitatilor de stocare, tratare si distributie. Celelalte localitati- CEBZA, OBAD, MACEDONIA, PETROMAN - nu dispun de sistem centralizat de alimentare cu apa. Singura sursa o constituie forajele, amplasate pe vetrele localitatilor.

 

CANALIZARE MENAJERA

 

Localitatea Ciacova nu dispune in prezent de un sistem  centralizat de canalizare.  Exista doar un canal  colector nefunctional pentru transportul apelor uzate spre statia de epurare in lungime de 850m cu tuburi beton D=250 mm si o statie de epurare mecano-biologica, de asemenea nefunctionala, ea prezentand o uzura morala avansata. Celelalte localitati CEBZA, MACEDONIA, PETROMAN, OBAD nu dispun de sistem centralizat de canalizare menajera. Locuitorii acestor sate folosesc latrinele uscate existente in fiecare gospodarie individuala.

 

CANALIZARE PLUVIALA

 

Canalizarea este in sistem divizor, colectarea debitelor de apa provenite din precipitatii, atat in localitatea Ciacova cat si in satele apartinatoare, se face prin rigole stradale si santuri situate pe marginea drumurilor. Apele sunt transportate si evacuate spre extravilanul localitatilor respective. Ca o disfunctionalitate semnalata este faptul ca marea majoritate a acestor santuri si rigole este colmatata, iar apele nu se scurg in mod normal, stagnand si provocand infiltratii care afecteaza cladirile.

 

GOSPODARIE LOCALA

 

Cea mai mare problema de gospodarie din localitatea Ciacova este cea legata de colectarea si depozitarea deseurilor menajere. Dupa 1989, gunoiul menajer care  inainte se depozita intr-un loc special amenajat pe DC 192, spre localitatea Gad, s-a depus in mod neorganizat in estul localitatii Ciacova, la o distanta nereglementara in ceea ce priveste respectarea normelor sanitare de depozitare a deseurilor. Ca loc de depozitare a deseurilor menajere s-a folosit o balta situata in imediata vecinatate a cimitirului ortodox, care avea rolul de a colecta toate apele.

 

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

 

Alimentarea  cu gaze naturale in orasul Ciacova nu este asigurata, introducerea acestora necesitand costuri ridicate. Lipsa resurselor financiare reprezinta unul dintre cele mai serioase impedimente de realizare a acestui deziderat al cetatenilor orasului.

 Un fapt pozitiv  de semnalat in ultimii ani a aparut un numar insemnat de firme particulare care se ocupa cu proiectarea si executarea instalatiilor de utilizare a gazelor naturale, ceea ce face ca operatiunile de instalare sa se faca rapid.

 

ACTIVITATI ECONOMICE

 

 In ultimii ani economia orasului Ciacova, la fel ca si economia celorlalte localitati, a fost afectata ca urmare a schimbarilor survenite dupa anul 1989. Printre cauzele acestei stari de fapt se pot enumera: disparitia unor mecanisme specifice economiei centralizate, incetarea masivelor infuzii de capital din fondurile statului, pierderea pietelor traditionale de desfacere din Europa Centrala si de Est. Nu este de neglijat nici lentoarea cu care se realizeaza procesul de privatizare. Desi a fost demarata actiunea de privatizare a intreprinderilor de stat inca din 1990, o serie de factori ca absenta unei gandiri strategice de dezvoltare globala a sectorului industrial si agricol, absenta legislatiei si a experientei adecvate, au determinat ca rezultatele privatizarii sa nu fie cele scontate.

Activitatea economica a orasului Ciacova  este concretizata prin agricultura, mica industrie, comert si mici meseriasi.

Activitatea de baza a localitatii este agricultura. Prin aplicarea legii 18/1991 s-a stabilit dreptul de proprietate asupra terenului agricol pentru fiecare persoana indreptatita.

Asistenta de specialitate in domeniul agriculturii se asigura prin Camera Agricola care este subordonata Directiei Agricole a judetului Timis.

Suprafata agricola a orasului Ciacova reprezinta 14.443 ha. In structura fondului funciar se disting : terenuri arabile 11347 ha si pasuni si fanete 3 066 ha, vii si livezi 30 ha.

Suprafata arabila detine ponderea cea mai ridicata 82%, in cadrul suprafetei agricole. Ca urmare a conditiilor climaterice si de sol, cele mai bine adaptate zonei sunt culturile ceraliere si culturile de plante uleioase.

In ceea ce priveste productia agricola vegetala se constata o crestere la cereale boabe si floarea soarelui, iar scaderi la alte culturi : sfecla de zahar, soia, leguminoase boabe.

Formele de exploatatie la nivelul orasului sunt :

§         513 exploatatii agricole individuale

§         2 asociatii familiale

§         16 societati agricole cu personalitate juridica

Mecanizarea agriculturii este asigurata de un parc de 150 tractoare si 666 alte utilaje agricole, necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii agricole.

 Producatorii agricoli beneficiaza de serviciile Romcerealului prin care se valorifica produsele agricole . Graul poate fi valorificat printr-o unitate de morarit proprietate privata.

 

Cresterea animalelor constituie o ramura importanta a agriculturii ciacovene, in special in cresterea porcinelor. In zona pasunilor se cresc efective de ovine.

In acest domeniu, orasul Ciacova detine un numar semnificativ de animale, printre care amintim : bovine 1600 de capete, ovine 11.000 de capete si porcine 6.000 de capete.  Produsele animale si respectiv laptele se valorifica pe piata.

In ceea ce priveste productia agricola animala, aceasta a scazut in termeni reali, ca urmare a concurentei mai multor factori, printre care cel mai important este reducerea activitatii marilor intreprinderi de stat.

Apicultura, una din ocupatiile stravechi ale poporului nostru, este avantajata de o bogata baza melifera. Productia de miere este valorificata pe piata, si in acest domeniu sectorul privat avand un cuvant greu de spus.

 

ACTIVITATI   PRODUCTIVE

 

Privatizarea si restructurarea intreprinderilor a avut un impact deosebit si asupra evolutiei economiei din orasul Ciacova. Se poate observa, in ultimul timp, o receptivitate sporita a intreprinderilor de stat, acestea fiind mai putin rigide, permitand intrarea capitalurilor straine. Prin urmare, intreprinderile de stat au format societati mixte, cu capital de stat si privat. Cresterea continua a numarului de intreprinderi private a condus la crearea unui mediu concurential, benefic indeosebi in ceea ce priveste societatile cu raspundere limitata.

O contributie si o evolutie importanta la economia orasului Ciacova, si prin aceasta la economia zonei, o reprezinta libera initiativa prin intreprinzatorii particulari, constituiti ca asociatii familiale si ca persoane fizice independente. Aceasta evolutie pozitiva poate fi pusa pe seama reducerii accentuate a salariatilor din sectorul de stat, astfel incat numarul celor din sectorul privat a crescut. 

In localitatea Ciacova isi desfasoara activitatea doua societati comerciale cu specific de productie : SC CED CORPORATION SRL si SC NOALE SYSTEM SRL care insumeaza aproximativ 300 de angajati si desfasoara activitati in domeniul produselor de uz casnic si tamplarie. Cele doua societati sunt la inceputul activitatii, cu intentii de extindere si-n alte domenii decat cele amintite, concretizate prin achizitionare de teren si demararea constructiilor. Investitiile straine  creeaza locuri de munca, ceea ce duce la cresterea productivitatii muncii si implicit a nivelului de trai al cetatenilor si bunastarii lor.

Locuitorii orasului beneficiaza de doua ateliere de reparatii organizate in sistem privat, micii meseriasi fiind organizati in asociatii familiale : tamplarie, croitorie, frizerie.

 

SERVICIILE

 

Serviciile sunt slab reprezentate  in orasul Ciacova inainte de 1991, urmand ca in urmatorii ani sa cunoasca o puternica expansiune in anumite domenii, cu precadere in activitatile comerciale.

In sectorul financiar –bancar, serviciile sunt asigurate de BANCA de CREDIT si CEC, dorindu-se a se imbunatati,  prin infiintarea unor banci care sa ofere agentilor economici si persoanelor fizice o gama larga de produse si servicii bancare.

In sectorul postei si al telecomunicatiilor se constata o evolutie constanta in ceea ce priveste numarul de abonati la serviciul telefonic cu plata, a capacitatii centralelor telefonice de uz public si a teleimprimantelor instalate la abonati. Agentii economici si persoanele fizice beneficiaza, intr-un numar din ce in ce mai mare, de mijloacele moderne si rapide de transmitere a corespondentei, cum sunt faxul si posta electronica.

In sectorul comercial se poate observa o dezvoltare a activitatii. Majoritatea noilor firme inregistrate in orasul Ciacova au ca obiect de activitate comertul, ceea ce a determinat pe de o parte imbunatatirea distributiei teritoriale a unitatilor comertului, utilizarea mai eficienta a spatiilor existente, iar, pe de alta parte, a asigurat flexibilizarea relatiilor cu furnizorii, cresterea concurentei intre comercianti si ameliorarea a calitatii serviciilor catre populatie. Serviciile comerciale preponderente, existente in orasul Ciacova sunt cele de alimentatie publica.

In orasul Ciacova, piata serviciilor  menite sa sprijine activitatea economica, cum ar fi serviciile de consultanta tehnologica, servicii de reclama si publicitate,  de consultanta de afaceri, de contabilitate promovate de societati private, cat si ONG-uri este inexistenta, neexistand o mentalitate favorabila accesarii lor in randul populatiei si a agentilor economici.

 

TURISMUL

 

Orasul Ciacova are o pozitie favorabila pentru turism. Existenta apelor geotermale de la Cebza cu valoarea terapeutica, fondul forestier padurea Macedoniei, fondul cinegetic bogat, precum si varietatea elementelor pentru arhitectura, arta populara si folclor asigura oferte de turism  pe gustul fiecaruia.

Din punct de vedere cinegetic, padurea Macedoniei detine un fond modest de: fazani, iepuri, porci mistreti.

Satul Cebza se remarca printr-o rezerva bogata de ape geotermale, insa numarul redus al forajelor impiedica utilizarea lor. Punerea in valoare a acestora ar influenta traiul si bunastarea locuitorilor zonei.

Un turism de agrement ar putea  fi practicat  in satele Macedonia si Cebza, data fiind existenta  raului Timis.

Orasul Ciacova detine obiective turistice, ca o consecinta fireasca a vietii istorice, culturale, indelungate desfasurate pe aceste meleaguri.

O valoare inestimabila si emblematica, care sta drept marturie acestei asezari, o reprezinta turnul de veghe, numit de localnici CULA, care a supravietuit  in Cula din Ciacovaurma daramarii vechii fortarete, CETATEA CIACOVEI. Centrul istoric al localitatii  Ciacova pastreaza si astazi elemente de cladire, cu valoare de patrimoniu, avand un specific arhitectonic medieval, cu bolti semicirculare din caramida. Pe drumul judetean Ciacova-Cebza se mai gaseste si un pod construit de turci, de asemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici «  Podul Turcesc », care in prezent nu este folosit.

In localitatea Ciacova se afla pe strada care astazi ii poarte numele,  casa memoriala Dositei Obravici.

O   personalitate marcanta a culturii ciacovene si si cea mai influenta a societatii sarbesti din sec. XVIII si inceputul sec.XIX  este Dositei Obradovici. S-a nascut in comuna Ciacova, in Banatul Romanesc si a fost cel mai reprezentativ scriitor iluminist sarb, depasindu-si contemporanii prin faptul ca a fost primul care a sesizat, calea pe care trebuie orientata cultura nationala, contribuind cel mai mult ca literatura sarba sa se dezvolte urmand acest drum.

Printre bisericile si ansamblurile manastiresti se remarca  in mod deosebit Manastirea Cebza.  Biserica ortodoxa romana zisa si Manastire, era una dintre cele mai vechi si reprezenta o particularitate prin faptul ca era acoperita cu sindrila, avea o lungime neobisnuita, iar turnul era redus la un modest suport de clopote.

Manastirea Cebza se afla in cimitirul parohiei si impreuna cu aceasta aratand posteritatii eterna credinta a neamului nostru, este considerata de istorici, ca parohie antica.

Principalele evenimente traditionale care au loc in localitataea Ciacova si satele apartinatoare Obad, Petroman, Cebza, Macedonia sunt rugile.

Ca o disfunctionalitate a posibilitatii practicarii turismului pe aceste meleaguri, o reprezinta si absenta unui muzeu, a unui centru etnografic si de arta mestesugareasca, teatru, galerie de arta, inexistenta unor locuri amenajate de recreere si de agrement.

Localitatea Ciacova, satele Cebza si Macedonia, desi sunt identificate ca avand potential turistic,  cu multiple si variate puncte de atractie turistica, se prezinta defavorabil din acest punct de vedere. Printre  factorii care concura la aceasta situatie  actuala sunt mentionati: nivelul scazut al investitiilor, slaba promovare a potentialului turistic ciacovean pe plan intern si extern, lipsa unei gandiri globale de valorificare, in prezent si in perspectiva, a potentialului turistic.

 

POPULATIA  -  FORTA DE MUNCA

 

Resursele de munca ale orasului sunt supuse ca de altfel intregul ansamblu economico-social, unor mutatii si modificari profunde, generate in mare parte de aceeasi categorie de factori specifici procesului de tranzitie – privatizarea, somajul, schimbari profesionale  si structura economiei de piata. Majoritatea potentialului uman activ este concentrat in agricultura, mica industrie si activitatea de comert.

Tendinta ultimelor decenii a fost de reducere a numarului de persoane active in favoarea celor inactive, ca o consecinta a fenomenului de imbatranire, cat si a altor surse de existenta. Numarul salariatilor a scazut in sectorul de stat si a crescut in sectorul privat, care a constituit astfel o alternativa de absorbtie a fortei de munca disponibilizate.

Ca aspect negativ putem semnala faptul ca, o mare parte a fortei de munca din orasul Ciacova este absorbita de intreprinderi private aflate la o distanta apreciabila de Ciacova, respectiv orasele Timisoara si Deta,  ceea ce implica un  cost al deplasarii si pierdere  de timp.

 

RATA SOMAJULUI.   Populatie activa in agricultura si in celelalte ramuri

 

Fenomenul somajului se mentine in continuare, ca rezultat al dezechilibrului cantitativ si calitativ intre cererea si oferta fortei de munca. Somajul a avut o evolutie specifica unei economii in curs de privatizare, si a afectat mai ales femeile, in raport cu barbatii, iar pe categorii de pregatire , cei mai afectati au fost muncitorii.

Rata scazuta a somajului de 2,2% din orasul Ciacova face ca, in ultimii ani , acesta sa poata fi considerat ca un oras cu o evolutie relativ corespunzatoare din punct de vedere al fortei de munca.

 Avand in vedere noile conditii social-economice ale judetului Timis, au fost intiate actiuni in vederea diversificarii formelor de invatamant a profilelor si a meseriilor, in sensul introducerii unor noi profile: birotica, secretariat, etc. Invatamantul clasic nu poate acoperi toate necesitatile de invatamant de pregatire si perfectionare ale resurselor umane, in domeniile specifice unei economii de piata, prin urmare au inceput sa se infiinteze scoli profesionale, societati de training, centre de calificare si recalificare.

Ca o disfunctionalitate in pregatirea fortei de munca ciacovene, poate fi semnalata lipsa  institutiilor specializate in training, in orasul Ciacova si drept urmare este necesara deplasarea acesteia in municipiul Timisoara, pentru a urma cursuri de perfectionare - training, de reconversie profesionala, ceea ce implica anumite costuri. Imposibilitatea urmarii acestor cursuri pentru o anumita categorie a populatiei ciacovene apte de munca, dar inactiva, disponibilizata, reprezinta probleme majore, ingreunand posibilitatile de reintegrare in circuitul economic.

 

MEDIUL

 

Pe teritoriul orasului Ciacova nu se semnaleaza surse importante de poluare. Principala sursa de poluare o reprezinta complexul legat de cresterea si ingrasarea porcinelor COMSETEST de pe DC 183, intre Ciacova si Ghilad. Aceasta ferma afecteaza urmatorii factori de mediu: apele subterane- prin infiltratii provenite de la platformele de depozitare, aerul- in jurul complexului, solul- prin depozitari necorespunzatoare.

Prin restrangerea activitatii holdingului COMTIM si reducerea drastica a efectivelor de porcine, efectele poluarii s-au diminuat, dar problemele legate de factorii de mediu poluati raman.

O sursa de poluare a aerului este praful de pe caile de comunicatie, aflate in stare  mediocra, dimensionate necorespunzator, in general drumurile comunale si strazile din intravilanul localitatilor.

Despre poluare fonica, zgomotul provenit din traficul rutier, nu se poate vorbi in termeni drastici. Cauzele acesteia sunt: lipsa plantatiilor de aliniament, prezenta in trafic a autovehiculelor grele, starea tehnica necorespunzatoare autovehiculelor, viteza mare de rulare a autovehiculelor.

Ca sursa de poluare a solului sunt depunerile de plumb din vecinatatea drumurilor, provenite din desfasurarea traficului rutier si a deseurilor menajere depuse in mod neorganizat, fara masuri de protectie a factorilor de mediu, din gropile de gunoi.

Suprafata ocupata de padure din cadrul teritoriului orasului Ciacova  reprezinta 339,68 ha, adica 1,34% din suprafata totala a orasului. Padurea este situata in zona de vest a teritoriului orasului, la sud de localitatea Macedonia. In modul de exploatare a padurii trebuie avuta in vedere necesitatea permanenta de regenerare naturala. Starea sanatatii padurilor este destul de sensibila, afectata de diverse surse de poluare, de o exploatare cu caracter degradativ. Daunatori biotici nu se semnaleaza in regiunea padurilor de pe teritoriul Ciacovei.

Principalele ape de pe teritoriul administrativ al orasului Ciacova, adica raul Timis si canalul Lanca Birda sunt de categoria a II-a de calitate, apa care poate fi folosita doar pentru irigatii, industrie, in scopuri urbanistice si pentru agrement.

Neexistand surse majore de poluare in zona, calitatea aerului nu este afectata.

 

            SANATATE - SOCIAL

 

Cercetare stiintifica cu implicarea unor laboratoare proprii si o baza de cercetare în teren sub denumirea de "Plasa sanitara model", isi avea sediul la Ciacova si era dotata cu local si personal corespunzator.

În anul 1948 Institutul de Medicina înfiintează plasa model, care a fost mult timp loc de instruire si îmbogatire de experienta a mai multor generatii de specialisti. Primul medic al plasei Ciacova a fost dr. Cornel Vulcan (1881-1948), care a fost si directorul Spitalul Ciacova. El a contribuit cu entuziasm la demararea actiunilor din primii ani.

Este de mentionat în aceasta directie înfiintarea Centrului Sanitar de Cercetare si Invatamint Ciacova, la sfirsitul anului 1948, sub impulsul directorului prof. Râmneantu. Aici s-a înfiintat un spital cu trei sectii: obstetrica, pedriatrie,   boli infectioase. În comuna Deta s-a înfiintat un spital asemanator. In ambele localitati s-au mai infiintat policlinici, bai publice,camine de zi, cantine scolare, cantine pentru adulti.

 Centrul din Ciacova a devenit si un focar de activitate de educatie sanitara pentru cele 32 de comune care i-au apartinut. S-au tinut cursuri cu studentii de la Facultatea de Igiena a IMT, cu medicii igienisti. Pentru populatie s-au tinut cursuri de sanitatie pentru barbati, de educatie premaritala pentru tinerele fete, de puericultura pentru viitoarele mame, cursuri de igiena alimentara, etc. În zona, cu medicii igienisti s-a efectuat o ancheta medico-sociala de amploare.

In aceasta perioada de inceput este de remarcat activitatea devotata si bogata a unor cadre didactice si a unor medici din afara Institutului, ca: prof.Oancea-Ursu, dr. Matei Ioan si dr. Boeriu Iosif.

In prezent, in domeniul sanatatii, locuitorii orasului beneficiaza de dispensare medicale in localitatile Ciacova si Cebza, precum si un   Centru de Sanatate  in Ciacova. 

Spitalul din Ciacova a fost zidit in anul 1935, devenind pe parcursul anilor tot mai folositor pentru cei suferinzi atat din Ciacova, cat si din localitatile din jur. Acest edificiu spitalicesc bine cunoscut a fost bine incadrat cu medici specialisti si personal adiacent, constituindu-se intr-o baza de asistenta medicala pentru aceasta parte a teritoriului banatean.

Dupa anii 1980, datorita deteriorarii situatiei economice a tarii , prin restructurari, si in domeniul sanatatii, spitalul din Ciacova devine sectie teritoriala a Spitalului Municipal Timisoara. Dupa revolutie au renascut sperantele ca spitalul sa se revitalizeze  si s-a infiintat Centru de Sanatate Ciacova, cu 50 paturi si ca centru de diagnostic si tratament, cu mai multi medici specialisti si dotari corespunzatoare . In prezent acesta functioneaza la parametrii optimi, acest lucru datorandu-se si aparaturii acordate de Asociatia Caritas.

Ocrotirea sanatatii este asigurata in orasul Ciacova prin reteaua de sanatate alcatuita si din unitati care activeaza in sistem privat : doua  cabinete stomatologice, o farmacie cu profil uman si o farmacie cu profil veterinar.

De asemenea Centrul de Ingrijire si Asistenta Ciacova – cunoscut si sub numele de Spital (Azil) de batrani - are o capacitate de 195 de paturi. A fost infiintat in anul 1962, fiind prevazut pentru persoanele varstnice cu handicap mediu, accentuat si grav, bolnavi cronici, persoane care provin din familii fara posibilitati materiale, carora li se acorda ingrijire si asistenta medicala permanenta, iar in acelasi timp se urmareste redobandirea capacitatilor de reintegrare cat mai rapida in societate si familie.

In Centrul de Ingrijire si Asistenta Ciacova, incepand cu sfarsitul anului 2004, a fost terminata si sfintita Biserica Sfantului Nicolae, care este deosebit de benefica in recastigarea dorintei de viata si a increderii in puterea  de vindecare. In prezent se deruleaza o investitie in valoare de 15 miliarde de lei care in final va duce la sporirea semnificativa a gradului de confort al bolnavilor.

Numarul crescand de medici si cadre sanitare medii, care activeaza in unitatile sanitare din localitatea Ciacova, existenta aparaturii performante (dar nu in toate domeniile), constituie garantia asigurarii calitatii serviciilor medicale: asistenta primara, medicina de urgenta, asistenta medicala spitaliceasca, ingrijirea stomatologica.

Un semnal de alarma trebuie sa-l reprezinte morbiditatea ridicata din ultimii ani, datorata bolilor aparatului circulator, cerebrovasculare, a diabetului zaharat, a neoplasmului. Aceasta evidentiaza, pe de o parte starea de saracie si mizerie in care traieste un segment al populatiei, iar pe de alta parte stresul cotidian crescut.

In ceea ce priveste serviciile sociale, ele sunt asigurate in mare parte de  ASOCIATIA CARITAS-BSG-CIACOVA.

Asociatia „Caritas” exista in mod oficial din 10 aprilie 1990, raza de actiune a acesteia fiind cuprins intre orasele Jimbolia si Oravita. Scopul acestei asociatii este ajutorarea nemijlocita a oamenilor nevoiasi cu alimente, imbracaminte, bani. De ajutorul asociatiei beneficiaza persoanele incapabile de munca, bolnavi, invalizi, batrani, scoli si spitale pentru copii, alte institutii care prin scopul lor ajuta oamenii cu deficiente psihice sau fizice, agricultori. Actiunea de ajutorare in ultimii ani s-a extins in urmatoarele localitati: Gad, Cebza, Macedonia, Liebling, Oravita, Bozovici.

Asociatia a intreprins mai multe actiuni de caritate: donatii de bunuri de valoare mare si de folosinta indelungata, ajutoare pentru copiii si pentru zonele inundate din Moldova, operatiuni de reparatii generale la spitalul de adulti din Ciacova. Caritas Ciacova este in stransa legatura cu Caritas Graz, Caritas Munster, Caritas Essen, Crucea Rosie Graz, Manastirea Benedicteana etc.

O carenta in  realizarea echilibrului social al familiei, o reprezinta  inexistenta unui centru de consiliere a familiilor tinere, pentru viata de familie. De asemenea lipsa unor servicii de prevenire a abandonului si de mentinere a copilului in propria familie, afecteaza implinirea reformarii sistemului de protectie a copilului.

 

INVATAMANT

 

La Ciacova, copiii prescolari beneficiaza de o gradinita cu program normal si una cu program prelungit (in localitatea de resedinta).Gradinite cu program normal se gasesc si in celelalte localitati ale orasului : CEBZA, PETROMAN, OBAD, MACEDONIA.

Invatamantul scolar primar este asigurat prin scolile generale existente in cele cinci localitati ale orasului.

Liceul Mocioni CiacovaInvatamantul preuniversitar se desfasoara in cadrul LICEULUI ALEXANDRU MOCIONI   cu cele doua profile : matematica–informatica si umanist si prin unificare cu GRUPUL SCOLAR AGRICOL  cu profilele: agronomic, veterinar, mecanic, agricol, comercial-vanzatori,  situat in localitatea Ciacova.

Liceul Alexandru Mocioni   a fost infiintat in anul 1895 sub conducerea renumitului constructor ciacovean Iosef Brandeiz sub forma unui complex scolar.

In anul 1955 fostul liceu devine de cultura generala, cu profil real si profil umanist. Prima promotie a terminat in anul 1959-1960. In anul 2003 va absolvi cea

de-a 29 generatie cu specializarea matematica-informatica. Este liceul cu renume din campia de sud a Banatului, marturie fiind cele 29 de generatii.

Din 2001 cladirea ce gazduieste clasele liceale a fost reabilitata si dotata cu mobilier nou, fiind create conditii optime pentru invatamant. Exista posibilitatea de afirmare prin participarea la expozitii in scoala si in afara ei, colaborari la reviste de specialitate si la revista scolii. Liceul dispune de o sala festiva cu 350 de locuri, sala de sport, teren de sport cu tribuna, internat, sali pentru discipline optionale, pictura si grafica, istoria artelor, arta dramatica, istoria culturii si civilizatiei.

Liceul a fost dotat cu 25 computere si alte utilitati secundare, astfel ca liceul poate sa se compare cu orice alt liceu de elita din Timisoara, elevii beneficiind de conditii deosebite. Ei vor avea posibilitatea sa acceseze si reteaua Internet, ca apoi sa lucreze modele educationale.

Cifra medie de scolarizare anuala se situeaza in jurul a de 850 elevi pe total oras.

Unitatile de invatamant din satele: CEBZA, MACEDONIA, PETROMAN, OBAD au fost si ele renovate, drept urmare,  fiecare elev se poate bucura de sansa de a putea invata  in conditii optime.   Pregatirea superioara a cadrelor didactice, prezenta dascalilor in mare majoritate titularizati, aduc un plus de eficacitate procesului de invatamant din acest oras.

Ca aspect negativ al desfasurarii procesului de invatamant in orasul Ciacova, este de mentionat necesitatea efectuarii navetei unei parti a personalului didactic, neacordandu-se facilitati pentru transport, cazare si stabilizare.

 

ASEZAMINTE RELIGIOASE

 

 

LOCALITATEA

FELUL   ASEZAMANTULUI   RELIGIOS

CIACOVA

BISERICA ORTODOXA ROMANA

BISERICA ORTODOXA SARBA

BISERICA ROMANO-CATOLICA

BISERICA BAPTISTA

BISERICA PENTICOSTALA

CEBZA

BISERICA ORTODOXA ROMANA

BISERICA CIMITIRULUI CEBZA ( monument istoric)

OBAD

BISERICA ORTODOXA ROMANA

BISERICA ROMANO-CATOLICA

MACEDONIA

BISERICA ORTODOXA ROMANA

PETROMAN

BISERICA ORTODOXA ROMANA

BISERICA GRECO- CATOLICA

 

 

BISERICA ORTODOXA – ROMANA CIACOVA

 

Biserica Ortodoxa CiacovaEste cea mai noua biserica, care a fost terminata in anul 1900. Din punct de vedere arhitectonic, edificiul a pastrat stilul baroc specific secolului al XIX. Pictura interioara dateaza de la 1907 si este opera pictorului Octavian Shigelki. Picturile iconostasului sunt in ulei, dar si picturile de pe bolta si de pe peretele pronausului in fresca. Trasaturile laice sunt sub influenta scolii flamande. De remarcat este si un tablou din altar de marime neobisnuita a pictorului sarb.

 

 

BISERICA ORTODOXA- SARBA CIACOVA

 

Biserica a fost construita intre anii 1786-1771, an in care a fost sfintita de catre episcopul ortodox din Timisoara. Ea este construita in stilul unei nave si este asezata in mijlocul unui cimitir vechi. In curtea bisericii si astazi se mai gasesc cateva cruci de marmura inscriptionate in limbile greaca si slava  din sec. al XVIII – lea. Interiorul bisericii are forma de de cruce si este pardosita cu caramida arsa. Sculptura de pe iconostas este realizata de Dimitrie Popovici, iar ctitor al acestui lacas este Gh.Karagici. Biserica sarba este cea mai veche constructie de cult din Ciacova, fiind construita in perioada preotului sarb mentionat din documentele acesteia pe numele sau Pavle Peici.

 

 

BISERICA ROMANO-CATOLICA CIACOVA

 

Biserica a fost construita intre anii 1880-1881, din initiativa parintelui Josep Tinope, parohul acestei comune. Biserica Catolica Ciacova

Constructia unei biserici noi s-a dovedit necesara, deoarece biserica veche construita intre anii 1732-1741, nu mai putea cuprinde fluxul mare de credinciosi, si in acelasi timp necesita reparatii temeinice. Ajutat de Excelenta Sa, Alexander Von Bonnaz, parohul a obtinut sprijinul Societatii de Fundatii Regale Maghiara ca patron al Bisericii. Sfintirea bisericii a avut loc la 15 oct.1881 de catre episcopul Iosif Nemth. In anul 1974 interiorul bisericii a fost renovat de catre pictorul Gh. Epure din Deva, iar exteriorul de catre Weichman din Aradul Nou.

 

 

MANASTIREA SFINTEI CRUCI

In Banat, ca si pretutindeni in trecutul bisericii, manastirile au avut o insemnatate deosebita pentru viata credinciosilor. Sunt vrednice de amintit cea de la Varadia, Ciclova, Cebza care au ramas in traditie ca faclii calauzitoare de mare valoare in grelele incercari de odinioara si ca vetre de lumina spirituala. Intre ele, un rost de seama l-a avut Manastirea Cebza din localitatea cu acelasi nume, care se afla in cimitirul parohiei si impreuna cu aceasta aratand posteritatii eterna credinta a neamului nostru fiind considerata de istorici, ca parohie antica.

 

 

Nota:  Ultima actualizare - anul 2006.

 

Citeste C I A C O V A - Târg în Banat   Monografie de  Wilhelm  Josef  Merschdorf

- Capitolul 1: Banatul - o regiune sud-est-europeană 
- Capitolul 2: Banatul în Regatul României 
- Capitolul 3: Ciacova, orăşel de garnizoană 
- Capitolul 4: Bisericile din Ciacova  

       Fam. Margan    Fam. Nastase             

                                                               copyright © Mihai-Aurel Ianosel  2006

                                                  Creat si intretinut de Octavian Nastase

  Site Map